Cu trecerea timpului mi-am dat seama că revenirea nu poate să fie în acelaşi loc şi de aceea v-am pregătit o surpriză: gânditorul se mută în casă nouă, mai exact pe Gânditorul.net. Aşa că de aici încolo devoţionalele, zilnice sau măcar săptămânale, vor îmbrăca haină nouă şi se vor găsi doar pe gânditorul.net

O casă nouă presupune multe schimbări. Iată-le pe cele care vă vor întâmpina:

- un design modern, mult mai funcţional

- predici noi în pagina de predicile mele

- o parte din emisiunile (în format audio) pe care le realizez la Radio Ciresarii. Printre ele veţi găsi deja interviuri cu: Vladimir Pustan, Danut Mănăstireanu, Laurenţiu Balcan,  Vasile Tomoiaga, Daniela Nădăban, Laura Andreş, etc.

- update imediat din contul de pe twiter: twitter.com/ganditorul

Si alte funcţionalităţi noi pe care vă las pe voi să le descoperiţi.

Aşadar, o nouă casă: GÂNDITORUL.NET

Am întâmpinat discuţia cu destul de multă emoţie, doar nu în fiecare zi îţi este dat să vorbeşti cu o persoană de o erudiţie recunoscută. Însă raportatea d-ului Dănuţ Mănăstireanu, apropierea caldă şi sinceritatea debordantă, ideile profunde şi originale mi-au alungat tracul şi au rezultat într-o discuţie spumoasă, interesantă şi plină de conţinut.

Am discutat despre blogul Persona, despre experienţe plăcute şi neplăcute din viaţa de blogger, despre dosarul de la securitate şi deconspirarea publică, bloggosferă şi spaţiul online. Vă invit aşadar să ascultaţi în această seara, la 22:10 emisiunea Cireşarii Online, pe radiociresarii.ro, emisiune dedicată teologului Dănuţ Mănăstireanu şi blogului Persona.

Gândurile, opiniile, sfaturile şi întrebările voastre le puteţi trimite pe adresa de e-mail a emisiunii ciresariionline@yahoo.com şi pe ID-ul de messenger ciresariionline.

© 2009 ganditorul.wordpress.com   Radio

Ce ne determină pe noi la încredere? Care este motivul pentru care avem încredere în Dumnezeu? Experienţa personală? Sfânta dar vechea Carte? Teama că neîncrederea ne-ar trăda drept necredincioşi, despărţiţi de har? Avem încredere neţărmuită în El sau sunt domenii în care încrederea noastră este reţinută? Proclamăm încrederea în El dar ne străduim să ţinem toate lucrurile dependente de noi? “Încrederea în Dumnezeu” este doar o expresie dedicată duminicii şi imposibilităţilor sau ajunge un stil de viaţă?

Cum câştigăm încrederea prietenilor noştri? Ne străduim sau ne este un dat firesc? Ne-a fost vreodată trădată încrederea? Am înşelat vreodată încrederea cuiva? Cum rezolvăm crizele de încredere între noi oamenii, astfel încât să nu ajugem la o pierdere definitivă?

Este bine să avem încredere în oameni sau astfel de atitudine este un blestem? Neîncrederea în oameni ne fereşte de capcane iscusit întinse sau ne înstrăinează şi nefericeşte?

Aştept, ca de fiecare dată: gândurile, ideile şi întrebările voastre pe adresa de e-mail: sperantainnoapte@yahoo.com. Puteţi interveni oricând în emisiune folosind ID-ul de messenger sperantainnoapte sau adresa de e-mail sperantainnoapte@yahoo.com.

Vă aştept live la radiociresarii.ro la ora 22.10

© 2009 ganditorul.wordpress.com   Radio

Aici, în prezentarea firavă a moştenirii lăsate de Iosif, ar trebui să înşiruim diplome şi să adunăm titluri, experienţe şi performanţe,  să convingem că fiecare cuvânt cuprins între coperte merită citit, gândit, analizat. Despre  Iosif Birău  putem spune însă că „a fost”. Găsise, mai devreme decât atât de mulţi dintre noi, o cale prin care să fie cu adevărat, să existe şi existenţa lui să conteze pentru noi, ceilalţi, să îmbogăţească vieţi şi să aţintească priviri spre Cel ce „este” de-a pururi. Blândeţea fiecărei apropieri, cumpătarea fiecărui cuvânt, frumuseţea fiecărui gând făcură din Iosif un om, unul cu mult mai aproape de Cristos decât de Adam.

Moartea, timpurie am tinde să spunem, l-a răpit mutându-l în veşnicie dar Domnul vieţii ni-l va reda pe deplin în ziua revederii. Până atunci punem stăvilar uitării şi redăm celor mulţi „cântecul de lebădă” al gânditorului Iosif, cuvintele adânci ale teologului îndrăgostit de Sursa studiului său.

Un înger a plecat dar cuvintele lui rămân printre noi.

Cartea “Adam şi Cristos”, apărută cu sprijinul edituri Casa Cărţii, este mărgăritarul pe care Iosif îl lasă posterităţii. Puteţi comanda această carte lăsând un comentariu aici cu toate detaliile de livrare (comentariul nu va apare pe blog) sau prin e-mail la office@gramma.ro. Costul uneia este de 10 RON (la care se adaugă taxele poştale dacă nu sunteţi din Arad) - sumele provenite din vânzarea cărţii se vor direcţiona integral familiei Birău, cea care a susţinut integral apariţia volumului.

Posted in Iosif Birau Tagged: Adam si Cristos, Birau Iosif, cartea Adam si Cristos, cartea lui Birau, cartea lui Iosif, Casa Cartii, editura, familia Birau, Iosif Birau, Iosif Birau cartea, lucrarea lui Iosif Birau, Romani, teologie ]]> http://ganditorul.wordpress.com/2009/08/25/adam-si-cristos-mostenirea-lui-iosif-birau/feed/ 3 ciprianmusat coperta - Adam-Cristos http://ganditorul.wordpress.com/2009/08/23/ciresarii-online-interviu-cu-laurentiu-balcan/ http://ganditorul.wordpress.com/2009/08/23/ciresarii-online-interviu-cu-laurentiu-balcan/#comments Sun, 23 Aug 2009 09:12:59 +0000 ciprianmusat http://ganditorul.wordpress.com/?p=1074 ]]> În seara asta, la 22.10,  vom avea o nouă emisiune Cireşarii Online. Dacă lunea trecută am avut invitat pe Cristi Boariu, unul dintre administratorii resursecrestine.ro,  de data aceasta v-am pregătit un interviu cu Laurenţiu Balcan, pastorul penticostal devenit cunoscut datorită blogului Penticostalul. Vom discuta despre mediul online şi interacţiunea unui pastor cu acest mediu, despre comentatorul creştin şi scandalurile în lumea evanghelică şi despre experienţe plăcute şi mai puţin plăcute ale “penticostalului” .

Vă aştept aşadar pe radiociresarii.ro la 22.10 la o nouă emisiune Ciresarii Online cu o discuţie spumoasă cu pastorul blogger Laurenţiu Balcan.

Interviul cu Cristi Boariu îl puteţi asculta aici.

© 2009 ganditorul.wordpress.com   Radio

Este frica o experienţă cunoscută şi de creştini? Trece creştinul de la frica temporară, aproape justificabilă, la  anxietate, devenind o persoană devorată de teamă? Este teama ce a pus stăpânire pe mine un păcat? De ce am atacuri de panică deşi cred cu putere în Cristos, Fiul lui Dumnezeu? Ce să fac pentru a scăpa de frică? În ce domeniu se încadrează frica de Domnul? … acestea sunt doar câteva întrebări ce ies repede la iveală atunci când vorbim despre frică.

Le adunăm pe toate în desaga emisiunii, punem alături de ele pe cele venite de la voi pe adresa sperantainnoapte@yahoo.com şi sâmbătă seara, 22 august 2009, la ora 22.10 pornim pe drumul unei noi discuţii, live şi fără inhibiții. Puteţi interveni oricând în emisiune folosind ID-ul de messenger sperantainnoapte sau adresa de e-mail sperantainnoapte@yahoo.com

© 2009 ganditorul.wordpress.com   Radio

Câte miracole nu ar fi putut face Dumnezeu pentru familia modestă din Nazaret, pentru Iosif şi Maria! Din ziua în care se anunţase marele Dar pe care Părintele îl făcea omenirii, de atunci binecuvântările ar fi trebuit să vină una după alta. O casă nouă, o trăsură robustă, haine valoroase şi merinde pentru câţiva ani, doar acolo avea să se nască Cel ce va aduce mântuirea poporului Său. Familia  avea  să fie fericită, vecinii ar fi crăpat de ciudă, prietenii de invidie şi tot ţinutul ar fi avut motive serioase de bârfă şi de apropiere plină de interese ascunse de Cel ce dădea astfel de binecuvântări.

Cu toate acestea Dumnezeu trimite îngerul, anunţă evenimentul şi apoi se retrage în spatele scenei pentru a regiza în continuare marele plan de salvare al unei omenirii înstrăinate. L-a lăsat pe Iosif să se descurce cu cele necesare traiului, i-a privit cum se pregătesc de o călătorie neprogramată şi primejdioasă şi i-a îndrăgit atunci când I-au moşit Fiul printre paie şi animale, în ieslea săraca a Betleemului.

Ce simplitate orbitoare, ce lipsă sublimă a înconjurat venirea în lume a Stăpânitorului a toate! Şi simplitatea continuă. De zile bune mă chinui să pricep de ce a ales Dumnezeu să trimită îngerul la grupul acela de păstori stingheri, ce îşi privegheau tăcut turmele. De ce la ei, oameni aşa de simpli? De ce nu l-a anunţat în noaptea aceea pe Simeon care aştepta de amar de vreme Izbăvirea lui Israel, sau pe Ana de la Templu? Refuz să cred că “pesterile” din Israel nu mai ascundeau şi în acea perioadă oameni care nu şi-au plecat genunchiul în faţa câştigului murdar şi compromisului roman. Îngerul şi împreună cu el o bună parte din armata cerească se opresc şi se arată oamenilor umili, simpli şi direcţi, capabili să se bucure sincer, să cânte cu dragă inimă şi să primească fără o sumedenie de întrebări.

Există o frumuseţe răpitoare în simplitate! O vezi în ochii copilului de la ţară ce aleargă cu picioarele goale prin colbul drumului, bucuros de libertate şi neobosit de media şi calculator. O vezi în obrazul sănătos, rumen şi zdravăn al bărbatului împăcat cu rodul muncii palmelor sale,  te încântă în blândeţea ochilor acelor femei ce au învăţat să fie în primul rând mame şi te răpeşte prin cuvintele ca pâinea caldă a bunicilor. O astfel de simplitate nu este stricată de nici un fel de “binecuvânare”, ci păstrată în har până la cernerea finală a zilelor.

Simplitatea este ce am pierdut noi, oamenii lumii moderne. Cu mâinile crispate pe căruciorul de alimente, cu mintea burduşită de informaţii veşnic nefolositoare şi prinşi în capcana zilelor ce trec fără bucurie, nouă ni s-a răpit simplitatea.  Am devenit complicaţi cu noi înşine, atât de complicaţi încât dedublarea în om de societate şi om religios este floare la ureche. Am complicat familiile, jocurile din societate, şi, vai nouă!, am complicat şi binecuvântarea proiectând asupra ei mii de dorinţe furibunde.

Ne-am complicat şi în urechi nu ne mai sună cântecul oştii cereşti!

Daca esti prima data pe blog, iti recomand sa te abonezi prin RSS Feed sau email pentru a primi devotionalul zilnic. De aici poti downloada programul de citire a Bibliei pentru tot anul 2009

© 2009 ganditorul.wordpress.com Meditatii de-a lungul cărării!

Dăţile trecute invitat de seamă al emisiunii a fost Vasila Tomoiagă, blogger clujean, fondatorul blogului de informaţie ClujulEvanghelic.ro. De data aceasta schimbăm registrul şi intrăm, LIVE, cu unul din fondatorii unuia dintre cele mai cunoscute site-uri evanghelice din România: resursecrestine.ro.

Puţini sunt aceia care nu au intrat, măcar din curiozitate, pe resursecrestine.ro. Poate că am căutat o poezie, am vrut să ascultăm un anumită melodie sau să ne uităm la un anume predicator. Indiferent care au fost motivele, resursecrestine.ro a devenit sursa primordială de astfel de informaţie. Tocmai de aceea în seara aceasta (luni, 17 august 2009, ora 22.10) vă propun să cunoaştem îndeaprope acest site şi pe cei care se ascund în spatele lui.

Pentru că emisiunea este Live din studioul Radio Cireşarii, mi-aş dori să putem interacţiona. Aştept mesajele, întrebările sau gândurile de bine, nelămuririle sau doleanţele voastre pe e-mail la ciresariionline@yahoo.com sau pe messenger folosind ID-ul ciresariionline. Tot astfel puteţi interveni şi în cadrul emisiunii.

© 2009 ganditorul.wordpress.com   Radio

“Motivele pentru care ne îngrijorăm sunt multe şi variate şi am putea ca în fiecare zi, dimineaţa devreme sau seara târziu să ne lăsăm cuprinşi de îngrijorare, devoraţi de acest sentiment care poate pune stăpânire pe întreaga fiinţă, poate fura bucuria şi încrederea şi lăsa în urmă pustiul fără margini al deznădejdii. Uneori ne îngrijorăm cu privire la noi, alteori cu privire la cei dragi. Uneori motivele de îngrijorare vin din realităţile dure, pline de asperităţi care ne înconjoară şi, de ce să nu recunoaştem, uneori îngrijorarea vine din felul obtuz, greşit în care privim realitatea, din felul nostru ciudat de a face planuri care devin monştrii ce pornesc la luptă împotriva noastră.”

Vă invit aşadar la o discuţie deschisă, cu măştile jos, despre îngrijorare. Puteţi interveni oricând în emisiune folosind adresa de e-mail sperantainnoapte@radiociresarii.ro sau sperantainnoapte@yahoo.com sau pur şi simpu scriindu-ne pe ID-ul de messenger sperantainnoapte . Haideţi să răspundem împreună la o seamă de întrebări precum: pentru ce se îngrijoreaza creştinul sec. XXI? cum ne ferim de îngrijorare? ce poveşti triste de viaţă avem din momentele în care îngrijorarea ne-a apăsat? ce medicamente luăm împotriva îngrijorării?

Şi pentru ca discuţia să fie cât mai savuroasă şi consistentă, într-un anumit moment al emisiunii voi avea alăuri de mine, în direct din studiul Radio Cireşarii pe pastorul Vladimir Pustan.

Vă aştept aşadar online, pe www.radiociresarii.ro

© 2009 ganditorul.wordpress.com   Radio

În ceea ce priveşte sacramentul botezului, Luther păstrează opinia Bisericii Romane, care susţinea că botezul dă iertare de păcate, izbăveşte de moarte şi de Cel Rău, şi dă fericire veşnică tuturor celor ce cred ceea ce spune şi făgăduieşte Cuvântul lui Dumnezeu

Cât priveşte taina euharistiei, Reformatorul s-a îndepărtat puţin de credinţa Bisericii din care provenea. Doctrina Bisericii spunea că în timpul slujbei se reînfăptuia literalmente moartea lui Hristos şi în momentul în care preotul oferea cuminecătura, pâinea şi vinul de pe altar se transformau efectiv în trupul şi sângele lui Isus. Această doctrină a transsubstanţierii se baza pe convingerea că Isus vorbea la propriu când a folosit cuvintele „Acesta este sângele Meu”, „Acesta este trupul Meu”, în descrierea vinului şi a pâinii din timpul Cinei cea de taină.

Luther a ajuns de la început la concluzia că a considera euharistia ca pe un sacrificiu şi ca pe un vehicul al harului însemna o pervertire a scopului lui Dumnezeu. Din îndreptăţirea numai prin credinţă rezultă că participarea la liturghie nu acorda nici un fel de merite în sensul în care propovăduia Biserica Romano-Catolică.

Liturghia era oficiată în limba latină şi puţini oameni din adunare  înţelegeau ce se spunea. Tendinţa conservatoare a lui Luther era să păstreze folosirea limbii latine. Dar nu a durat mult să fie convins că era inevitabil ca slujba să fie ţinută în limba maternă, aşa că în 1526 a fost publicată versiunea lui în germană a liturghiei. Nu i-a trebuit mult nici până să accepte că practica de a oferi adunării numai pâine  în timpul liturghiei trebuie să înceteze. Schimbarea a constat în cuminecătura de ambele feluri, adică atât pâine cât şi vinul, ceea ce a devenit semnul distinctiv al practicilor reformate si deseori era primul ritual înfăptuit de o comunitate care se desprindea de catolicism.

Luther a respins transsubstanţierea şi a înlocuit-o cu cea ce autorii moderni au denumit cu termenul de consubstanţiere, cu toate că acest cuvânt nu era cunoscut în secolul al XVI-lea. Consubstanţierea implica posibilitatea ca intr-un obiect să se găsească mai mult de un element. Luther şi-a explicat doctrina folosindu-se de analogia fierului încălzit, arătând că aşa cum fierul rămâne fier, când focul intră în el şi ocupă toate particulele, la fel şi pâinea rămâne pâine când este pătrunsă de trupul lui Isus în timpul Sfintei Comuniuni.

În ceea ce priveşte teologia euharistiei, Luther se luptase şi se rugase atât de mult, încât era convins că Dumnezeu îi descoperise adevăratul înţeles. Această convingere era intensificată de uriaşul confort spiritual personal pe care îl prilejuia sentimentul prezenţei reale a lui Isus în timpul Sfintei Comuniuni. Reformatorul a ajuns chiar să urască pe oricine argumenta că slujba era pur simbolica sau că prezenţa era mai degrabă  decât substanţială.

O controversă euharistică rămasă memorabilă a avut loc între Reformatorul de la Wittenberg şi reformatorul elveţian contemporan lui, Huldreich Zwingli. Este cunoscut faptul că cei doi teologi au ajuns la concluzii aproape identice în legătură cu aproape toate chestiunile importante, cu excepţia uneia.

S-au făcut eforturi considerabile de-a-i convinge pe cei doi lideri să ajungă la un acord, totuşi atât cei doi cât şi Bisericile descendente (luterană şi zwingliană) au rămas întotdeauna distante fiecare dintre ei, fiind convins că numai interpretarea sa asupra Bibliei era în concordanţă cu voia lui Dumnezeu.

(va urma)

Iti recomand si:

Luther si reforma – 1

Luther si reforma – 2

Luther si reforma protestanta – 3

Luther si reforma protestanta – 4

Luther si reforma protestanta – 5

Luther si reforma protestanta – 6

Luther si reforma protestanta – 7

Luther si reforma protestanta – 8

Luther si reforma protestanta – 9

Daca esti prima data pe blog, iti recomand sa te abonezi prin RSS Feed sau email pentru a primi toate noutăţile.

© 2009 ganditorul.wordpress.com Apel la istorie!