Intre libertate si dependenta

Libertatea este idealul de secole al omenirii, al fiecărui popor în parte, ţelul urmărit, conştient sau nu, de fiecare persoană. Ne place să ne ştim liberi ca popor, ca familie, ca individ şi de fiecare dată când libertatea noastră este ştirbită de ceva, orice, ne simţim ofensaţi. Luptăm pentru a o recupera. Popoarele fac demersuri diplomatice sau pun mâna pe armă, indivizii fac totul pentru a recăpăta ceea ce a devenit, în scurgerea veacurilor, bunul cel mai de preţ al omenirii: starea de a fi liber. Liber să faci ce vrei, să gândeşti cum vrei, să votezi sau nu. Liber! Şi cu toate astea libertatea înseamnă, pentru multe naţiuni, pentru multe persoane, o formă fină, perfidă, ascunsă de dependenţă.

Dependenţa? Omul dependent este unul legat în lanţuri, slujitor la galerele stăpânilor săi. Este omul ale cărui idei, sentimente, opinii nu au contat de-a lungul istoriei. Omul dependent este un luptător pentru că numai acela care cunoaşte gustul amar al sclaviei va lupta să bea din paharul libertăţii. Dependenţa? Se strecoară zi de zi în vieţile fiecăruia dintre noi. Uneori ne este dragă, alteori grea, de fiecare dată prezentă, sub formele ei ascunse.

Viaţa unui om se va zbate întotdeauna între aceste două noţiuni: libertate şi dependenţă. Vom trăi fiecare minut al pribegiei noastre cu impresia că o avem pe una sau că suntem sufocaţi de cealaltă. Altă cale nu există.

Este interesant însă modul de abordare al Scripturii în ceea ce priveşte libertatea şi dependenţa. Pasajele biblice trec adeseori de aceste noţiuni şi pun întrebări mult mai legitime: cine coordonează totul? Cine dăruieşte libertatea? Cine impune dependenţa? Biblia învaţă că omenirea nu este autodeterminată ci că ea se află la bunul plac al cel puţin  două puteri: Dumnezeu (Cel Atotputernic) şi Satan (uzurbatorul, falsificatorul puterii). Pentru ca libertatea pe care o avem să nu fie iluzorie, pentru a putea pricepe dependenţa trebuie obligatoriu să decidem care dintre cele două Puteri se află în spatele fiecăreia.

Ne naştem robi. Robi ai naturii păcătoase şi marii înşelaţi ai unei libertăţi false. Trăim cu impresia că suntem stăpâni, că avem puterea să facem ce vrem cu viaţa, timpul şi resursele noastre. Şi le investim aşa cum găsim noi cu cale. Ne trezim târziu, cu sufletul gol şi gâtul sfărâmat de jugul robiei, prinşi într-un război ce nu trebuia să fie al nostru. Atunci, prin har, auzim vocea: „El m-a trimis să vestec robilor slobozenia şi prinşilor de război izbăvirea!” Descoperim pe Trimisul pentru libertatea noastră şi aflăm cu stupoare că ea nu este gratuită ci a avut un preţ, unul mare, de sânge. Aflăm în sfârşit adevărata libertate, cea pe care ne-o dă Fiul lui Dumnezeu în dar, după ce a câştigat-o prin jertfă.

După experienţa convertirii ne găsim în acelaşi loc: între libertate şi dependenţă. S-au inversat numai forţele care stau în spatele lor, am ajuns să cunoaştem Adevărul. Şi acesta ne face liberi pentru că robul chemat în Domnul este un slobozit al Domnului. Tot aşa, cel slobod, care a fost chemat, este un rob al lui Hristos.


Reclame

Un prim proiect!

Pe una din paginile acestui blog am scris de posibilitatea si dorinta de a lansa cateva proiecte la care sa lucram impreuna. A trecut atata vreme de atunci. O parte din ea am considerat-o necesara pentru macerarea fiecarei idei. Timpul insa trece fara ca macar sa dea de stire si adeseori ne trezim prea tarziu, prea batrani, prea blazati. Este timpul insa sa facem primul pas chiar daca este unul timid.

De foarte multa vreme ma gandesc la un blog de recenzii de carte crestina. Stiu, au mai existat incercari dar poate ca nu s-a facut ceva in care voi sa fiti implicati. Nu cred ca un proiect solitar este unul de succes. Cred, insa, ca impreuna putem sa facem diferenta, impreuna putem aduce valoare in mediul online crestin.

De unde aceasta idee? Crestinii sunt oamenii Cartii si lectura este o componenta majora a vietii lor. Sau ar trebui sa fie. In goana lumii noastre, cand zilele parca sunt din ce in ce mai scurte si noptile nu ne mai aduc odihna cautata, lectura a devenit cenusareasa. Cenusareasa zilelor pierdute si adesea un motiv de tristete. Am vrea sa citim. Dar in multitudinea de oferte editoriale ce s-ar potrivi cel mai bine pentru noi? Ce sa alegem, astfel incat sa simtim ca nu pierdem vremea, ca sa merite? Un blog de astfel de recenzii ne ajuta sa citim despre cartile care au ajutat pe ceilalti, sa avem in biblioteca acele carti importante pentru crestinatate.

Mai este un lucru. Cati dintre noi stiam ca Paulo Coelho este un reprezentant New Age? Unul ascuns, nu neaparat declarat, dar totusi o figura marcanta a acestui curent? Cati dintre noi nu au citit cel putin Alchimistul? Ba chiar ne-a placut dar daca stiam dinainte ca este o carte ce propovaduieste invatatura New Age cum am fi primit-o? In spatele fiecarei carti se afla un autor, fie el si colectiv, care va incerca sa isi transmita prin carte ideile, credintele, sentimentele, experientele. O recenzie te pune in garda, te fereste de influente straine cu care nu ai vrea sa dai piept, iti da o cheie in care sa citesti cartea, sa privesti autorul.

Si asta as vrea sa fie proiectul nostru : un ajutor de-a lungul pribegiei noastre.

Vrei sa te implici si tu? Iti place sa citesti, iubesti cartile si ai posibilitatea sa scrii despre ce ai citit, sa faci o scurta prezentare a cartii motivandu-i si pe ceilalti sa o citeasca? Esti specializat pe un anumit domeniu si recezia ta poate fi considerata a unui profesionist? Atunci, te asteptam printre noi! Nu vei vedea poate niciodata rezultatele muncii tale dar ea va exista acolo, cunoscuta de vesnicul Dumnezeu! Iar El, care vede in ascuns, iti va rasplati!

http://cartecrestina.wordpress.com/

Iosif Augustin – bucuria de fiecare zi!

Cum este sa fii parinte? Ca si cand ai avea tot timpul o sursa nesecata de bucurie. Te intorci de la lucru – ea este acolo. Vii de la biserica – ea este cu tine. Te duci la piata – este in inima ta. Indraznesc sa spun ca un copilas este modalitatea prin care Dumnezeu a vrut si a reusit din plin sa ne uimeasca pe noi: eu si Emiliuta. Este o scrisoare de dragoste primita din cer pe care o citim in fiecare minut si nu ne mai saturam.

Un copil inseamna bucurie, o bucurie de nedescris… si numai parintii stiu asta.