Iosif Augustin – bucuria de fiecare zi!

Cum este sa fii parinte? Ca si cand ai avea tot timpul o sursa nesecata de bucurie. Te intorci de la lucru – ea este acolo. Vii de la biserica – ea este cu tine. Te duci la piata – este in inima ta. Indraznesc sa spun ca un copilas este modalitatea prin care Dumnezeu a vrut si a reusit din plin sa ne uimeasca pe noi: eu si Emiliuta. Este o scrisoare de dragoste primita din cer pe care o citim in fiecare minut si nu ne mai saturam.

Un copil inseamna bucurie, o bucurie de nedescris… si numai parintii stiu asta.

Reclame

De ce Iosif? Dar Augustin?

Sunt cateva intrebari care se repeta atunci cand in viata ta a intrat un copilas. Din cate am constatat eu, dupa intrebarea: „Ce este, fata sau baiat?” este cea legata de nume: „… dar cum il cheama?

Numele unui om este important!  Suntem si vom fi chemati pe nume (Isaia 43:1). De multe ori, in Sfanta Scriptura stergerea si uitarea numelui se poate constitui intr-o pedeapsa crunta iar pastrarea numelui pentru vesnicie este o rasplata mult ravnita (Isaia 56:5, Isaia 48:19). Marii scriitori ai lumii, filosofii si oamenii de stiinta au dorit ca numele lor sa ramana cunoscut si astfel, prin intermediul numelui, ei sa dainuiasca peste secole. Spunem Mihai Eminescu si ne gandim la poezie, Caragiale si ne apare in minte „O noapte furtunoasa”, Einstein si ne gandim la geniu, Adolf Hitler si ne infioram la gandul raului devenit lege, Maica Tereza si intelegem ce inseamna o viata dedicata slujirii.

E dificil sa iti alegi nume pentru bebelusul tau. Stai cumva suspendat intre prezent si viitor si te gandesti cum ai vrea, cum ar trebui sa fie strigat el, cel abia nascut. Si nu doar acum ci peste ani si ani. Iti doresti sa legi de acel nume si o poveste, o poveste care sa il inspire cand va fi mare, care sa ii dea curaj dar si sa nu il faca sa se rusineze de numele ce il poarta. Iti doresti muzicalitate in numele lui, vrei sa inlaturi orice posibilitate de diminutivare nepotrivita dar mai presus de toate se inalta rugaciunea ca El sa il cunoasca pe nume. Pe numele dat de tine! Ca El sa dea har si sa innobileze numele ales de o viata aleasa.

De ce Iosif? Pentru ca dintre toti prietenii cu care m-a haruit Tatal, Iosif a avut un rol aparte. El, om linistit si retras, ganditor si studios, discret si placut la vorba, cu o viata ca un mare indicator spre har, el mi-a marcat viata asa cum nimeni nu cred ca o va mai face. A plecat devreme dintre noi, prea devreme imi spun in fiecare zi. Inca ma intreb de ce El, Creatorul, a decis sa intre intai moartea in viata mea si apoi viata. Dar stiu ca atunci cand imi voi stiga fiul, numele prietenului meu si amintirea lui vor reveni la viata. Iosif va dainui prin Iosif. De aceea Iosif!

De ce Augustin? Am vut sa raman la primul nume, sa nu mai adaug nimic dupa el, crezand ca nu voi gasi nimic demn. Am gasit insa. Augustin tradus din latina insemna a creste, mare, venerabil dar si revenit si aceasta din urma traducere ma incanta cel mai mult. Cel care a impodobit acest nume cel mai frumos este recunoscut de catre Biserica Catolica drept sfant, de Biserica Ortodoxa drept fericit si de catre toti drept unul dintre cei patru Parinti ai Bisericii Occidentale. Este vorba de Augustin de Hipona, episcop, filosof si teolog. A cochetat cu retorica, a studiat filosofia iar opera lui teologica a avut un mare impact asupra gandirii europene si l-a influentat pe Luther. Ma impresioneaza la Augustin cautarea lui febrila dupa adevar. Trece prin mai multe etape pana ajunge crestin si niciodata nu se multumeste cu putin, de fiecare data pune intrebari si raspunsurile il determina la actiune. Pledeaza pentru separarea puterii seculare de biserica si pentru libertatea individului calauzit de har. Sinceritatea lui Augustin din Confesiuni (carte autobiografica) este cuceritoare.

De ce Iosif Augustin? Pentru ca inseamna Iosif Revenit! Pentru ca ambele nume au in spate oamenii care le-au infrumusetat, le-au dat sens.